Constipatia se refera la modificari are tranzitului intestinal. Scaunele pot fi prea tari, prea mici, dificil de eliminat, neregulate (mai putin de 3 ori pe saptamana).Pacientii care prezinta constipatie pot de asemenea prezenta senzatia de defecare incompleta, ca nu este golit complet.

Constipatia este o problema foarte frecventa. Exista multi factori care pot contribui la aparitia constipatiei. De obicei nu este doar o singura cauza. Constipatia apare mai frecvent cu inaintarea in varsta.

In functie de caracteristicile constipatiei, de momentul aparitiei, asocierea cu alte semen (scadere in greutate, anemie, sange in scaun, istoric familial de cancer de colon medical dumneavoastra va poate indica sa efectuati ENDOSCOPIA DIGESTIVA INFERIOARA (COLONOSCOPIA) sau alte teste care pot include teste de sange, ECOGRAFIA ABDOMINALA, examinare cu RMN sau computer tomograf.

Tratament

Tratamentul constipatiei include modificari ale stilului de viata, alimente cu un continut ridicat de fibre alimentare si daca este necesar se pot utilize laxative.

Regim constipatie

Intestinele sunt mai active dupa mese. De obicei acesta este momentul cand apare senzatia de eliminare a scaunului. Daca veti ignora semnalele transmise de corp acestea vor devein din ce in ce mai slabe in timp. Daca veti acorda atentie acestor semnale veti reusi mai usor sa aveti scaun. Consumul de cafea in timpul diminetii ajuta la eliminarea scaunului.

Cresterea cantitatii de fibre alimentare consumate amelioreaza sau chiar trateaza constipatia.  Se recomanda a se consuma 20-35 grame fibre pe zi. Multe fructe si legume pot fi de ajutor in prevenirea si tratarea constipatiei: citrice, prune uscate si suc de prune. Anumite cereale folosite la micul dejun sunt de asemenea o excelenta sursa de fibre alimentare.

DIETA CU FIBRE ALIMENTARE

Efecte secundare ale fibrelor alimentare: consumul unor mari cantitati de fibre poate da nastere la GAZE SI BALONARE.  Aceasta problema poate fi evitata prin cresterea usoara a cantitatii de fibre alimentare consumate , pana la momentul in care scaunele devin mai moi si mai frecvente. De asemenea  este necesar a se consuma o cantitate mare de lichide.

​ENDOSCOPIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ (GASTROSCOPIA) 
 ● Gastroscopia reprezintă examinarea interiorului tubului digestiv cu ajutorul unui tub flexibil cu fibre optice denumit endoscop.

● Endoscopia tubului digestiv superior explorează esofagul, stomacul şi porţiunea iniţială a duodenului, totul fiind redat pe un monitor. Este utilizată de obicei pentru a investiga simptome ca disfagia (dificultate la înghiţire), pirozisul (arsurile retrosternale), durerea abdominală, vărsăturile cât şi în caz de hemoragie digestivă superioară, când se vorasociaşimanevreterapeuticepecale                 endoscopică, dacă este cazul. ● Vi se va indica​să nu mâncaţişisănubeţinimiccucelpuţin6oreînaintedeexplorarepentruafi                       siguri că stomacul este gol. ● Este bine să vă informaţi medicul dacă sunteţi alergic şi, dacă este cazul, asupra bolilor de care                 suferiţi şi asupra medicaţiei care o folosiţi. De asemenea informaţi medicul dacă vi s-a              recomandat utilizarea de antibiotice înainte de intervenţii stomatologice.  ● Înaintea procedurii este posibil să primiţi o injecţie cu sedativ (Dormicum), care vă va ameţidar                veţi rămâne conştient, şi se va administra anestezie locală cu ajutorul unui spray care va fi                pulverizat în partea posterioară a cavităţii bucale. ● S-ar putea să aveţi o senzaţie neplăcută la introducerea endoscopului, dar respiraţia nu vă va fi                afectată. ● Este posibil ca în cursul examinăriisăfieprelevatepentruexaminăriulterioaremicifragmentede               ţesut din zone anormale (biopsii). Procedura este nedureroasă. ● De obicei endoscopia nu durează mai mult de 5-10 minute şi veţi putea să vă întoarceţi acasă în                  aceeaşi zi. Dacă vi s-a administrat un sedativ, este de preferat să vă însoţească cineva pentru că                 efectul medicamentului se meţine mai multe ore. ● După examinare este posibil să vă simţiţi balonat(ă) datorită aerului introdus în timpul procedurii. ● Dacă a fost utilizată anestezia locală este indicat să nu mâncaţi şi să nu beţi nimic timp de două                   ore, dar în rest vă puteţi relua imediat activitatea normală. ● Deşi foarte rare, pot să apară complicaţii ca: sângerarea (de obicei minoră, după biopsii,              îndepartare de polipi sau prin efortul de vomă care apare în timpul explorării) şi perforaţia.

• Polipii colo-rectali sunt proliferări necanceroase care se formează la nivelul peretelui interior al intestinului gros şi al rectului. Sunt relativ frecvenţi, în special la persoanele vârstnice.
• Cauza polipilor nu este clară, dar este descrisă o boală rară, care se moşteneşte, în care este caracteristică prezenţa a numeroşi polipi de la vârste tinere, chiar din copilărie. La copii care au rude cu această boală se face screening endoscopic de la aproximativ 15 ani.
• Polipii colo-rectali pot să nu producă nici un simptom, deşi uneori este semnalată prezenţa sângerărilor la scaun, a durerilor abdominale sau a modificărilor de tranzit.
• Polipii colo-rectali pot fi diagnosticaţi prin irigografie sau prin colonoscopie (de preferat).
• Odată diagnosticaţi ei trebuiesc extirpaţi deoarece există riscul de cancerizare. De obicei excizia polipilor (polipectomia) se face în timpul colonoscopiei, mai rar poate fi necesară o intervenţie chirurgicală.
• Polipectomia endoscopică se face cu ajutorul unui mic instrument specializat care se introduce prin colonoscop. Polipul este prins cu ajutorul unui "laţ", apoi separat de peretele intestinal cu ajutorul curentului electric, care va opri şi o eventuală sângerare.
• După excizie polipul va fi examinat la laborator, fiind căutate eventuale anormalităţi. Vi se va recomanda să vă prezentaţi la control (la anumite perioade de timp care vor fi stabilite de medicul curant), pentru a vă asigura că nu s-au format alţi polipi.

• Colonoscopia reprezintă examinarea interiorului intestinului gros cu ajutorul unui tub flexibil cu fibre optice.
• Se efectuează pentru investigarea sângerărilor la scaun, a modificărilor de tranzit intestinal, a durerilor abdominale sau a unor modificări relevate de alte examinări cum ar fi irigografia.
• Cu o zi înainte de examinare vi se va administra un laxativ dizolvat în 4 litri de apă, pentru a asigura golirea intestinului gros. Este indicat să consumaţi doar lichide clare (apă, ceai - aproximativ 2 litri) pentru a uşura golirea intestinului. De asemenea nu veţi bea şi nu veţi mânca nimic cu 6 ore înainte de examinare.
• Este bine să vă informaţi medicul dacă sunteţi alergic şi, dacă este cazul, asupra bolilor de care suferiţi şi asupra medicaţiei care o folosiţi. De asemenea informaţi medicul, dacă vi s-a recomandat utilizarea de antibiotice înainte de intervenţii stomatologice.
• Înaintea procedurii s-ar putea să vi se administreze o injecţie cu sedative şi veţi fi sub supravegherea medicului anestezist. Va trebui să rămâneţi în spital 4-5 ore pentru a vă reveni complet după sedare. Sub acest interval de timp veţi putea părăsi spitalul numai însoţit. Sunteţi sfătuit în acea zi să nu luaţi hotărâri importante, să nu semnaţi acte şi să nu conduceţi.
• În timpul colonoscopiei veţi sta întins pe o parte cu genunchi adunaţi spre piept. Colonoscopul va fi introdus prin anus în colon.
• Pentru a asigura o bună vizibilitate a peretelui intestinal se va insufla aer în intestin. Acest lucru poate să vă creeze senzaţia necesităţii de eliminare a gazelor, ceea ce veţi şi face pentru a diminua disconfortul.
• Examinarea se poate face şi ambulator şi durează aproximativ 15-30 de minute.
• Este posibil ca în cursul examinării să fie prelevate pentru examinări ulterioare mici fragmente de ţesut din zone anormale (biopsii). Procedura este nedureroasă. Rezultatele sunt disponibile de obicei după 1-2 săptămâni.
• În timpul acestei explorări pot fi îndepărtate mici excrescenţe ale peretelui intestinal (polipi), manevră denumită polipectomie, sau, în caz de sângerare, medicul examinator va folosi diverse tehnici de oprire a acesteia pe cale endoscopică (injectare, coagulare sau tehnici mecanice).
• Complicaţiile posibile ale colonoscopiei sunt rare, dar pot să apară: perforaţia intestinului (care poate să necesite intervenţie chirurgicală), sângerare, mai ales după biopsie sau polipectomie care de obicei este minoră. De regulă sângerarea se opreşte spontan sau poate fi controlată endoscopic.
• Deşi complicaţiile sunt rare, informaţi medicul care v-a examinat dacă apare durere abdominală severă, febră, frison sau o sângerare rectală mai importantă postcolonoscopie. Sângerarea poate să apară şi după câtevazile de la polipectomie​.